„Cazul raportat de România este al unei fetițe în vârstă de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nici o infecție virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. Starea copilului este stabilă, primește medicație simptomatică și este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nici o legatura epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la baza definiția OMS de caz probabil, care se refera la insuficiență hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatică” se arată în comunicatul Ministerului Sănătății.
Ce este hepatita „misterioasă„?
Hepatita reprezintă o inflamație a țesutului hepatic. Cele mai frecvente forme de hepatită – de la A la E – sunt infecții virale specifice. Cu toate acestea, respectivele virusuri nu au fost detectate în cazurile de hepatită care se manifestă acum la copii, de aici și denumirea de hepatită „misterioasă”.
Până la data de 21 aprilie, în Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății au fost raportate 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută 11 state din Europa.
Simptomele inițiale ale pacienților au fost vărsături și diaree, urmate de îngălbenirea pielii sau a albului ochilor. Un raport al Agenției Britanice de Securitate în Sănătate arată că un adenovirus, identificat ca F41, ar putea fi cauza acestor simptome. Adenovirusul a fost depistat la un sfert dintre copiii cu hepatită testați în Marea Britanie.